Care este legătura dintre stres, anxietate și vertij?

Vertijul se referă la un tip de amețeală care îți dă senzația că tu sau lumea din jurul tău se învârte. Nu este o afecțiune medicală, ci un simptom al altor afecțiuni care variază de la infecții virale la formarea cristalelor de carbonat de calciu în urechea internă.

Aproximativ 5% dintre adulții americani suferă de vertij și mulți oameni observă acest lucru atunci când se simt stresați sau anxioși. Chiar dacă stresul nu provoacă în mod direct vertij, poate contribui la disfuncționalitatea părții urechii interne care controlează echilibrul, numită sistemul vestibular.

Să examinăm modul în care stresul și anxietatea contribuie la vertij. De asemenea, ne vom uita la alte afecțiuni care cauzează vertij și când ar trebui să consultați un medic.

Stresul poate provoca amețeli și alte simptome de vertij?

Stresul și anxietatea pot contribui la disfuncționalitatea sistemului vestibular. Amețeli sau vertij pot apărea dacă orice parte a acestui sistem este afectată.

Sistem vestibular

În aproximativ 85 la sută din cazuri, cauza amețelii provine din sistemul vestibular.

Sistemul vestibular se referă la organul din urechea ta internă care îți controlează echilibrul. Este alcătuit din trei canale în formă de semicerc umplute cu fire de păr fluide și mici.

Pe măsură ce vă întoarceți capul, firele de păr pot detecta în ce direcție se mișcă fluidul, iar creierul dvs. poate folosi aceste informații pentru a determina în ce direcție se îndreaptă capul.

Sub aceste canale sunt două organe similare numite utriculă și saccule, care sunt, de asemenea, umplute cu lichid și fire de păr și detectează accelerația. Informațiile din ambele seturi de organe sunt trimise către creier prin nervul vestibular.

Stres și vertij

Nivelurile ridicate de hormoni ai stresului, inclusiv cortizolul, pot avea un impact negativ asupra transmiterii informațiilor neuronale din sistemul vestibular către creier. Se crede că acești hormoni pot perturba canalele ionice din nervi și neurotransmisia din creier.

Corpul dvs. eliberează, de asemenea, alte substanțe chimice, inclusiv histamină și neurosteroizi atunci când sunteți stresat, care pot afecta indirect neurotransmisia dintre sistemul vestibular și creierul dumneavoastră.

Anxietate și vertij

Când vă simțiți cronic anxios, nivelul de cortizol și alți hormoni ai stresului din corp rămâne ridicat și vă afectează negativ sistemul vestibular.

Un studiu retrospectiv din 2016 a analizat 7.750 de persoane cu tulburări de anxietate și un număr egal de persoane fără aceasta.

După 9 ani de urmărire a participanților, cercetătorii au descoperit că persoanele cu tulburări de anxietate au fost de 2,17 ori mai predispuse să dezvolte vertij pozițional paroxistic benign (BPPV), cel mai frecvent tip de vertij, decât persoanele fără tulburări de anxietate.

Unii oameni pot prezenta vertijuri bruște atunci când se confruntă cu declanșatorul anxietății lor. De exemplu, cineva cu anxietate socială poate avea amețeli atunci când este forțat să se afle într-o cameră aglomerată sau un șofer nervos poate începe să vadă lumea învârtindu-se când navighează prin trafic intens.

Anxietatea și vertijul pot avea, de asemenea, relația opusă. Stimularea sistemului vestibular și îngrijorarea cu privire la simțirea vertijului pot provoca anxietate.

Semne frecvente de vertij

Termenii vertij și amețeli sunt adesea folosiți în mod interschimbabil. Cu toate acestea, amețeala se referă la un sentiment general de a fi dezechilibrat. Vertijul este un tip specific de amețeală care te face să te simți ca și când tu sau împrejurimile tale se învârt atunci când nu sunt.

Simptomele frecvente care însoțesc adesea vertijul sau amețeala includ:

• instabilitate
• amețeală
• slăbiciune
• dureri de cap
• greaţă
• vărsături
• tinitus
• probleme de auz
• slaba coordonare
• dificultăți de a vedea în mișcare
• mișcări anormale ale ochilor

Cum se previne vertijul provocat de stres

Cel mai bun mod de a preveni vertijul indus de stres este să încerci să minimizezi stresul din viața ta. Este posibil să găsiți următoarele metode care vă pot ajuta să ameliorați stresul:

• ascultând muzică calmantă
• programarea timpului pentru lucruri care te fac să râzi
• meditaţie
• exercițiu ușor
• vorbind despre situația stresantă cu un prieten sau un membru al familiei

Dacă vă confruntați deja cu vertijul indus de stres, este o idee bună să luați măsuri pentru ameliorarea stresului cât mai curând posibil înainte ca simptomele să se înrăutățească.

Următoarele obiceiuri sănătoase pot ajuta, de asemenea, la ameliorarea simptomelor:

• reduce la minimum consumul de cofeină, alcool sau tutun
• stai hidratat
• stai sau întinde-te până te simți mai bine
• consultați un medic dacă vertijul este sever sau de lungă durată

Psihoterapia poate fi o opțiune eficientă de tratament dacă aveți simptome de vertij din cauza anxietății.

Alte condiții care pot provoca vertij

Există multe cauze potențiale ale vertijului. Unele dintre cele mai frecvente cauze includ infecțiile urechii, BPPV și boala Meniere.

• Nevita vestibulară este o infecție virală a nervului vestibular și poate provoca vertij intens prin afectarea transmisiilor neuronale de la ureche la creier.
• Labirintita vestibulară este o infecție virală a urechii interne care poate perturba transmiterea informațiilor neuronale între sistemul vestibular și creier.
• Boala Meniere este o acumulare de lichid în urechea internă care poate provoca vertij, probleme de auz sau sunete în ureche.
• BPPV este cea mai frecventă cauză a vertijului. Se dezvoltă atunci când cristalele de carbonat de calciu se formează în interiorul canalelor semicirculare și perturbă mesajele neuronale trimise către creier.
• Migrena vestibulară se referă la un episod de vertij la persoanele care suferă de migrenă. Nu este clar ce cauzează aceste episoade, dar similar cu atacurile de migrenă, se crede că stresul este un factor declanșator.
• Colesteatomul este o creștere a pielii necanceroasă cauzată cel mai frecvent de infecțiile urechii repetate. Poate provoca vertij dacă crește în urechea ta internă.

Când să vedeți un medic

În general, este o idee bună să consultați un medic de fiecare dată când ați avut amețeli sau vertijuri severe, inexplicabile sau recurente. De asemenea, ar trebui să consultați un medic dacă amețeala dvs. este însoțită de:

• lesin
• convulsii
• respiratie dificila
• dureri în piept

Un medic poate diagnostica vertijul cu testul Dix-Hallpike. Vă vor pune într-o poziție care vă inițiază de obicei vertijul și, atunci când simptomele dvs. încep, vă vor verifica ochii pentru mișcări involuntare care indică vertij.

La pachet

Stresul și anxietatea pot ridica hormonii cum ar fi cortizolul care afectează funcția sistemului vestibular care vă controlează echilibrul. Există multe alte cauze ale vertijului, inclusiv infecții ale urechii interne și boala Meniere.

Dacă vertijul dvs. reapare sau este sever, ar trebui să consultați un medic pentru a obține un diagnostic adecvat. De asemenea, pot recomanda cele mai bune opțiuni de tratament.