Rata respiratorie, unul dintre principalele semne vitale ale corpului uman, este numărul de respirații efectuate pe minut.
Rata respiratorie normală pentru adulți este de 12 până la 16 respirații pe minut. Rata respiratorie normală pentru copii variază în funcție de vârstă.
În acest articol, vom discuta cum să măsurați frecvența respiratorie, factorii care influențează frecvența respiratorie și când să consultați un medic dacă sunteți îngrijorat de frecvența respiratorie.
Rata normală la adulți
O frecvență respiratorie normală la adulți este de aproximativ 12 până la 16 respirații pe minut. Frecvența respiratorie este o parte importantă a semnelor vitale. Poate indica o afecțiune mai gravă, cum ar fi stopul cardiac.
Dacă frecvența respiratorie este sub normal, ar putea indica disfuncție a sistemului nervos central. Dacă rata respiratorie este mai mare decât cea normală, aceasta ar putea indica o altă afecțiune de bază.
Unele variații ale frecvenței respiratorii apar în mod natural pe măsură ce îmbătrânim. Pe măsură ce îmbătrânim, devenim mai predispuși la boli și disfuncții ale organelor. Unele organe sunt strâns legate de sănătatea respiratorie și vă pot modifica frecvența respiratorie.
Rata normală la copii
Rata respiratorie normală pentru copii variază în funcție de vârstă.
Cum să vă măsurați frecvența respiratorie
Frecvența respiratorie poate fi măsurată în trei pași simpli.
- Setați un cronometru pentru 1 minut.
- Ar trebui să fii odihnit, fie așezat, fie culcat. Evitați în prealabil activitatea intensă.
- Porniți cronometrul și măsurați cantitatea de respirații făcute în 1 minut. Acest lucru se poate face numărând de câte ori se ridică pieptul.
Cei mai comuni factori care pot afecta frecvența respiratorie măsurată includ:
- stare emotionala
- fitness fizic
- temperatura internă
- boală și starea de sănătate
Ce măsoară?
Respirația este procesul metabolic al aportului de oxigen și al eliberării de dioxid de carbon. Este controlat de un sistem corporal numit unitate respiratorie. Unitatea respiratorie este împărțită în trei sisteme: control central neuronal, intrare senzorială și efect muscular.
Sistemul central de control neuronal stabilește rata de ventilație și volumul de admisie a aerului. Sistemul senzorial permite sistemului nervos central să știe cât de mult volum și cu ce ritm să respire. Sistemul muscular deplasează plămânii în conformitate cu intrările de semnal.
Aceste sisteme funcționează împreună pentru a crea un proces care schimbă două tipuri de aer.
Când expirăm, eliberăm aer cu conținut scăzut de oxigen și dioxid de carbon. Când respirăm, luăm în aer oxigen ridicat și dioxid de carbon scăzut. Schimbul acestor elemente este important pentru ca procesele metabolice să continue la nivel celular.
Unitatea respiratorie este strâns legată de sistemul nervos central. Atunci când sistemul nervos central este modificat sau deteriorat, acesta poate afecta rata respirației.
De exemplu, un accident vascular cerebral care provoacă leziuni ale trunchiului cerebral poate afecta respirația. Narcoticele, cum ar fi opioidele, pot deprima, de asemenea, sistemul nervos central și pot afecta respirația.
Există alți factori în afara acestora care pot afecta frecvența respiratorie, așa cum vom explora mai jos.
Ce poate cauza o rată lentă?
Alcool
Alcoolul este un depresiv care afectează sistemul nervos central. Efectele alcoolului continuă să crească cu cât consumați mai mult. Aproximativ patru până la șase porții de alcool sunt suficiente pentru a avea un impact negativ asupra funcționării sistemului nervos central.
Narcotice
Narcoticele pot avea o influență majoră asupra sistemului nervos central. Unele medicamente pot acționa ca un deprimant, în timp ce altele acționează ca stimulente. Efectele pot fi observate la nivelul întregului sistem, de la tensiunea arterială la rata respirației.
Se cunoaște că marijuana, halucinogenii și opioidele afectează frecvența respiratorie. Decesele cauzate de supradozajul cu opiacee, care au peste 130 de vieți în fiecare zi în Statele Unite, sunt adesea cauzate de respirația alterată sau disfuncțională.
Probleme metabolice
Hipotiroidismul este cauzat de o glandă tiroidă hiperactivă. Hormonul tiroidian joacă un rol important în multe procese ale corpului, inclusiv în respirație.
Hipotiroidismul poate slăbi mușchii plămânilor, îngreunând respirația. Acest lucru vă poate încetini frecvența respiratorie normală.
Leziuni cerebrale sau accident vascular cerebral
Potrivit CDC, accidentul vascular cerebral este responsabil pentru moartea a 140.000 de americani în fiecare an. Una dintre complicațiile frecvente ale accidentului vascular cerebral este disfuncția sistemului respirator.
Modificările frecvenței respiratorii pot fi minore până la severe, în funcție de accident vascular cerebral. Modificările respiratorii minore pot duce la tulburări de somn, cum ar fi apneea de somn. Tulburările respiratorii majore pot duce la complicații mai grave, cum ar fi necesitatea unui tub de respirație.
Apnee de somn
Apneea în somn este o afecțiune în care modelul respirației este perturbat în timpul somnului. Apneea obstructivă în somn și apneea centrală în somn sunt cele două tipuri principale ale acestei afecțiuni.
Apneea centrală a somnului apare atunci când zona sistemului nervos central care controlează respirația nu trimite semnale adecvate în timp ce dormiți. Acest lucru poate fi cauzat de factori de bază, cum ar fi accident vascular cerebral, insuficiență cardiacă sau anumite medicamente.
Ce poate cauza o rată rapidă?
Febră
Febra este una dintre reacțiile normale pe care corpul le întâmpină atunci când combate o infecție. Există multe semne și simptome ale febrei, inclusiv pielea fierbinte, transpirația și tremuratul. O febră poate provoca o creștere a frecvenței respiratorii pe măsură ce corpul încearcă să se răcească.
Deshidratare
Deshidratarea apare atunci când organismul nu ia suficientă apă pentru a-și satisface nevoile.
Când sunteți deshidratat, scăderea nivelului de lichide devine suficient de scăzută pentru a vă modifica nivelul de electroliți. Acest lucru poate afecta schimbul de gaze importante în plămâni, determinând o creștere a frecvenței respiratorii.
Astm
Astmul este o afecțiune caracterizată prin căi respiratorii înguste, inflamate și pline de mucus. Cu astm, există momente în care devine dificil să pătrundă suficient aer în plămâni.
În plus, excesul de mucus poate bloca căile respiratorii. Acest lucru poate duce la scăderea accesului la oxigenul din aer. Acest lucru poate determina o respirație crescută, deoarece corpul încearcă să compenseze lipsa schimbului de aer.
BPOC și alte afecțiuni pulmonare
Boala pulmonară obstructivă cronică sau BPOC este un set de afecțiuni care se caracterizează prin leziuni pulmonare pe termen lung. Următoarele condiții intră sub umbrela BPOC:
- emfizem
- bronșită cronică
- astm refractar
La fel ca astmul, inflamația din mucoasa plămânilor cu BPOC face dificilă obținerea de oxigen suficient. Pe măsură ce organismul încearcă să crească consumul de oxigen, respirația crește.
Stări cardiace
Inima este strâns legată de respirație. Rolul inimii, care lucrează împreună cu plămânii, este de a circula sângele oxigenat către organele vitale ale corpului.
În cazul bolilor de inimă, funcția inimii se deteriorează și nu poate pompa la fel de mult sânge. Când se întâmplă acest lucru, corpul tău nu primește oxigenul de care are nevoie și respirația crește.
Supradozaj
Medicamentele stimulante influențează anumite substanțe chimice ale neurotransmițătorilor din creier. Unul dintre acești neurotransmițători, norepinefrina, joacă un rol în frecvența respiratorie. Supradozajul cu anumite medicamente, în special stimulente, poate duce la o rată crescută a respirației.
Infecții
Infecțiile pulmonare pot provoca inflamații ale căilor respiratorii și ale plămânilor. Această inflamație poate face dificilă respirația. Când corpul nu este capabil să respire adânc și lung, va crește respirația pentru a compensa și îmbunătăți aportul de oxigen.
Anxietate sau atacuri de panică
Hiperventilația este un simptom comun al anxietății și al atacurilor de panică. În timpul unui atac de panică, răspunsul de luptă sau fugă este activat. Acest răspuns pregătește corpul să „lupte” sau „să fugă”, iar ritmul cardiac, tensiunea arterială și frecvența respiratorie cresc.
Tahipnee tranzitorie (sugari)
Această afecțiune acută apare la nou-născuți și se caracterizează prin respirație rapidă, uneori obosită.
Pe măsură ce nou-născuții își fac primele respirații, lichidul care era în plămâni este expulzat. Când bebelușul nu poate expulza lichidul în întregime, frecvența respiratorie poate crește pentru a lua mai mult oxigen.
Tahipneea tranzitorie se curăță de obicei în câteva zile, dar uneori necesită o monitorizare suplimentară în spital după naștere.
Când să vedeți un medic
Dacă rata de respirație este scăzută prea mult timp, aceasta poate provoca complicații precum oxigen din sânge scăzut, acidoză sau insuficiență respiratorie. În plus, creșterea sau scăderea frecvenței respiratorii indică adesea afecțiuni subiacente care trebuie tratate.
Dacă dumneavoastră sau copilul dumneavoastră aveți următoarele simptome, este important să consultați un medic:
- respirație rapidă de peste 20 de respirații pe minut la adulți
- respirație lentă de sub 12 respirații pe minut la adulți
- o rată de respirație care cade în afara normalului la copii
- simptome de astm sau infecție pulmonară, cum ar fi tuse, respirație șuierătoare și mucus crescut
- simptome ale tulburării tiroidiene, cum ar fi pielea uscată, schimbarea părului și oboseala
Dacă bănuiți că schimbarea respirației se datorează supradozajului sau otrăvirii, ajungeți imediat la cea mai apropiată cameră de urgență.
Linia de jos
Rata respiratorie normală a adulților se încadrează în intervalul de 12 până la 16 respirații pe minut. Pentru copii, o rată respiratorie normală va depinde de vârsta lor.
Dacă vă îngrijorează faptul că respirația nu este normală, consultați medicul. Ei pot diagnostica orice alte condiții și cauze care stau la baza.
.jpg)
